Transferul CAS și CASS în totalitate la salariați: Cine câștigă și cine pierde în urma modificării

Concubinajul în România: Ce trebuie să știe partenerii despre drepturile și obligațiile lor
25 octombrie 2017
Show all

Guvernul a decis, în ședința de miercuri, includerea integrală a contribuțiilor sociale pentru pensii (CAS) și sănătate (CASS) în salariul brut, astfel că firmele trebuie să-și ajusteze costurile cu forța de muncă pentru a putea oferi aceleași câștiguri salariale nete angajaților. Efectele negative ale acestei modificări sunt numeroase și afectează segmente largi de salariați, însă și angajatorii, investitorii și chiar primarii, care reclamă că efectele îi vor viza în mod direct. Noile reguli aprobate de Executiv se vor aplica efectiv din ianuarie 2018.

Începând cu anul viitor, salariul brut va include în întregime contribuțiile pentru CAS și CASS care sunt împărțite în prezent între angajat și angajator. Acest fapt va conduce la o creștere a salariului brut, fără ca salariul net să înregistreze, neapărat, aceeași evoluție. Acesta este efectul transferului contribuțiilor sociale în sarcina exclusivă a salariatului, conform unui proiect de ordonanță de urgență ce va modifica Codul Fiscal și care a fost aprobat de Guvern în ședința de la jumătatea acestei săptămâni.

Cu toate acestea, trebuie înțeles faptul că angajatorul va fi în continuare cel care va calcula, reține și plăti la buget contribuțiile sociale ale angajatului, fără ca salariatul să fie afectat în vreun fel de această birocrație suplimentară. Noile cote de contribuții sociale sunt prezentate în cadrul acestui articol.

Totuși, modificările din sfera contribuțiilor sociale au efecte pozitive asupra celor plătiți, în prezent, cu salariul minim pe economie. În cazul lor, creșterea salariului brut de la 1.450 de lei la 1.900 de lei (o măsură ce încă nu a fost adoptată, dar se află în dezbatere publică și va fi aprobată de Guvern în perioada următoare) va determina și o creștere a câștigului net.

Sumele exacte rezultate din creșterea salariului minim brut pe economie și câștigul net al salariatului sunt evidențiate în cadrul acestui articol.

Cu toate acestea, categoria celor care vor avea de suferit de pe urma transferului contribuțiilor pentru CAS și CASS este mult mai extinsă, incluzând, deopotrivă, salariați, firme și primării.

1. Angajații din IT, persoanele cu handicap și unii angajați sezonieri

Transferul contribuțiilor pentru CAS și CASS, diminuarea impozitului pe venituri de la 16% șa 10% și ajustarea deducerilor personale au avut ca scop creșterea salariului brut și garantarea aceluiași câștig salarial net pentru angajați.

Această socoteală nu se potrivește în cazul angajaților scutiți, conform prevederilor Codului Fiscal, de plata impozitului pe venit, iar în această categiorie se regăsesc:

  • persoanele cu handicap grav sau accentuat;
  • persoanele încadrate în activitatea de creare de programe pentru calculator;
  • persoanele angajate pe o perioadă mai mică de 12 luni în activități sezoniere din domenii de activitate precum: unități de cazare turistică, restaurante, catering, baruri.

Astfel, pentru a asigura același salariu net, angajatorii vor trebui să compenseze efectele transferului contribuțiilor sociale printr-o majorare a costului total cu forța de muncă. Astfel, firmele vor plăti mai mult la stat pentru a putea oferi angajatorilor aceleași salarii nete.

Un calcul exact în acest sens a fost efectuat în cadrul acestui articol.

În cazul în care angajatorii nu își vor ajusta salariile brute, salariații riscă o diminuare semnificativă a câștigurilor nete.

2. Angajații cu salarii brute mai mici de 1.900 de lei

Un salariat care câștigă în prezent 1.700 de lei brut ar putea avea, începând cu anul viitor, un salariu brut majorat la 1.900 de lei. În acest fel, angajatorul respectă noul plafon al salariului minim pe economie ce va fi adoptat în perioada următoare, însă această majorare nu compensează în întregime efectele includerii contribuțiilor sociale în salariul brut.

Ca efect direct, salariatul, deși va avea un câștig brut mai mare cu 200 de lei, va primi mai puțini bani în mână la finalul lunii.

3. Angajații firmelor în insolvență

În cazul firmelor aflate în insolvență, majorarea salariilor brute nu se poate realiza decât atunci când societatea iese din insolvență. Totuși, salariile brute pot crește, însă doar dacă în planul de reorganizare aprobat de instanță a fost prevăzută această măsură. Acest lucru este greu de crezut, având în vedere că majorarea salariului brut pe economie a fost anunțată, totuși, de puțin timp.

4. Angajatorii vor fi afectați de birocrație

Transferul contribuțiilor pentru CAS și CASS în sarcina exclusivă a angajatului, majorarea salariului minim brut pe economie, reducerea impozitului pe venituri, ajustarea deducerilor personale sunt măsuri care generează birocrație suplimentară pentru firmele cu angajați, ele fiind nevoite să încheie acte adiționale la contractele individuale de muncă până la finalul acestui an și să opereze modificările în Revisal, astfel încât noile prevederi să se aplice de la 1 ianuarie 2018.

În timp ce creșterea costurilor salariale afectează companiile din anumite domenii de activitate și pe cele care au salariați plătiți cu minimul pe economie, birocrația îi va afecta pe toți angajatorii din economie.

5. Contabilii și firmele de contabilitate

Contabilii și firmele de contabilitate au motive suplimentare să fie îngrijorați de aceste modificări, având în vedere că ei vor face, în final, înregistrările contabile necesare. Iată doar câteva probleme cu care se vor contrunta contabilii în perioada următoare:

  • schimbarea metodologiei de calcul a salariului net, a contribuțiilor sociale și a salariului brut;
  • reducerea numărului de contribuții sociale;
  • lipsa instrucțiunilor privind reținerea și virarea la buget a unor contribuții speciale, precum cea pentru fondul pentru garantarea salariilor, concedii sau pentru accidentele de muncă. Ele sunt incluse în contribuția asiguratorie pentru muncă, însă procedurile specifice nu există în acest moment;
  • întocmirea și înregistrarea în Revisal a milioane de acte adiționale la contractele individuale de muncă existente în economie;
  • lipsa din planul de conturi a unui cont dedicat noii contribuții sociale, respectiv pentru contribuția asiguratorie de muncă.

6. Beneficiarii proiectelor din Start-up Nation

Antreprenorii care și-au asumat prin intermediul planurilor de afaceri aprobate prin intermediul programului Start-up Nation crearea de locuri de muncă nu au luat în calcul, cel mai probabil, creșterea salariului minim brut pe economie de la 1.450 de lei la 1.900 de lei începând cu 1 ianuarie 2018.

Firmele care au cheltuielile cu forța de muncă eligibile, urmând a fi decontate integral, au luat în calcul, totuși, o valoare fixă, astfel că această majorare va determina apariția unor cheltuieli neeligibile ce vor trebui suportate integral din fonduri proprii.

Spre exemplu, în cazul unei companii cu doi angajați plătiți cu salariul minim pe economine, costurile suplimentare neeligibile înseamnă 450 de lei/lună pentru fiecare salariat și 10.800 de lei  în primul an pentru ambele persoane.

7. Firmele care și-au planificat investiții

Investitorii au nevoie de predictibilitate mediului de afaceri și mai ales a politicii fiscale a unui stat pentru a fi stimulați să investească în economie, indiferent că este vorba de investitori străini sau autohtoni.

Pregătirea și planificarea unor investiții, obținerea acordurilor din partea companiilor mamă, negocierea și obținerea unor finanțări bancare necesită timp, iar modificarea Codului Fiscal cu mai puțin de două luni înainte de aplicarea noilor prevederi schimbă fundamental aceste planuri.

Acestor măsuri li se adaugă creșterea plafonului pentru microîntreprinderi de la 500.000 de euro la un milion de euro și înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe venituri, ceea ce va spori costurile suportate de firme în perioada de amortizare a investiției realizate.

8. Societățile cu răspundere limitată debutante (SRL-D)

Conform Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 6/2011 pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor, un SRL-D era scutit, pentru o perioadă de trei ani de zile, de la plata contribuțiilor sociale pentru pensii datorate de către angajator pentru un număr de cel mult patru angajați.

În prezent, această facilitate fiscală reprezintă 229 de lei pe lună în cazul fiecărui angajat plătit cu salariul minim brut pe economie de 1.450 de lei.

Astfel, un SRL-D cu patru angajați este scutit de plata CAS datorată de angajator, ceea ce reprezintă aproape 11.000 de lei pe an și aproape 33.000 de lei pe întreaga perioadă în care se bucura de această facilitate.

Transferul acestor contribuții în sarcina exclusivă a angajatului anulează această facilitate fiscală deosebit de importantă, astfel că, de la începutul anului viitor, costurile totale cu forța de muncă vor spori în cazul SRL-D-urilor.

În lipsa unor modificări ale legislației, antreprenorii nu vor mai avea niciun motiv real pentru care ar înființa astfel de societăți de la anul.

9. Primăriile

Transferul contribuțiilor sociale de la angajator la angajat provoacă nemulțumiri nu doar în rândul angajaților sau al mediului de afaceri, ci și în rândul primarilor din țară. Potrivit acestora, după calculele lor, bugetul primăriilor s-ar reduce cu 20% după această măsură, având în vedere că impozitul pe venitul global reprezintă aproximativ jumătate din veniturile unui municipiu din România, iar reducerea impozitulului pe venituri de la 16% la doar 10% va duce la colectarea unor sume mai mici.

Sursa: Avocatnet.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *